Tată bogat, Tată sărac(Rich Dad Poor Dad)

Recenzie

"Tată bogat, Tată sărac" este una dintre cele mai bine vândute cărţi din istoria finanţelor (cu peste 35 milioane de exemplare).
Lucrarea are un caracter autobiografic și pune în evidenţă diferențele de mentalitate a oamenilor bogați și celor săraci, referitor la modalitatățile de a obţine banii, dar şi de a-i gestiona.
Părinții sunt cei care le spun copiilor cum să facă față banilor, dar acest lucru nu este predat la școală. De aceea, bogații devin mai bogați, iar săracii devin și mai săraci.
Dincolo de povestea celor doi taţi, cartea furnizează sfaturi directe de educaţie financiară. Se adresează în special celor săraci sau mai puţin bogaţi, ajutându-i să-şi pună bazele necesare pentru a se îmbogăţi.

Ideile-cheie

• Cei care se îmbogăţesc nu lucrează pentru bani (într-o profesie), ci banii lucrează pentru ei. Cumpără active şi evită investiţiile pasive, ca şi taxele inutile.
• În primul rând plăteşte-te pe tine însuţi, și doar apoi statul și băncile.
• O persoană poate fi fie proprietarul banilor, fie sclavul lor.
• Banii sunt un intrument. E nevoie să ai suficienţi, ca să-i pui la lucru pentru tine.
• Asumă-ţi responsabilitatea pentru viitorul tău financiar, învaţă să investeşti.
• Investiţia presupune riscuri: trebuiesc asumate. Iar motivaţia te ajută să rămâi pe cale.
• Sunt blocaje sau scheme care pot fi depăşite prin educaţie: îndoiala de sine, frica, lăcomia, vina, lenea, aroganţa.
• Ne lipseşte educaţia financiară, de aceea, va trebui să ne educăm singuri.
• Continuă să înveţi, după ce mai întâi ţi-ai stabilit obiectivele. Învaţă zilnic.

Summary

"Ce fac oamenii bogaţi"

• Lecția 1: Cei bogați nu muncesc pentru bani.

În mentalitatea tradiţională, o persoană se pregăteşte, prin şcoală, pentru a dobândi o profesie, pe care exercitând-o într-o companie, să primească lunar răsplata muncii sale, iar la încheierea ciclului de muncă, să primească o bine-meritată pensie. El “munceşte pentru bani”, dar nu va deveni niciodată bogat.

Profesia îţi plăteşte facturile; afacerea, însă, te va face bogat.

Marea majoritate a oamenilor cred în profesie, graţie căreia de fapt, îşi plătesc facturile şi cheltuielile esenţiale.
O profesie e improbabil că te va îmbogăţi vreodată, sau măcar că te va deschide spre bogăţie.

Profesia deseori finanţează afacerea iniţială. De aceea, e înţelept să-ţi ţii job-ul până când afacerea devine sustenabilă. Afacerea e când investeşti timp şi bani pentru a-ţi creşte activele (assets).

Oamenii bogaţi nu lucrează pentru bani, banii lucrează pentru ei.

Cineva ar putea crede că cei care ajung bogaţi sunt cei care primesc salarii mari. Desigur, salariile mari sunt şi ele de ajutor, mai ales în anumite faze ale procesului de îmbogăţire. Dar cei ce ajung bogaţi posedă lucruri care produc şi mai mulţi bani. Posedă un mindset care-i ajută să producă mulţi bani cu ajutorul banilor. Ei ştiu să se folosească de bani ca de un instrument pentru a produce alţi bani.

Oamenii bogaţi îşi folosesc venitul pentru a cumpăra active (assets) care sporesc venitul.

Prin sistemul “cumulativ”, profitul lor aduce nou venit. Aceasta e una din formele de venit pasiv, necesar acumulării de capital.

Între timp, ei minimizează ieşirile de bani, adică cu cheltuieli şi cu achiziţionarea de pasive (liabilities), economisind pentru a cumpăra mai multe active (assets).
Dimpotrivă, oamenii care nu se îmbogăţesc, fie îşi consumă tot venitul cu cheltuieli, fie cu liabilities.  Acestea din urmă le cresc cheltuielile şi nu sporesc venitul.

Dacă venitul tău provine dintr-un salariu, eşti dependent financiar de cel pentru care lucrezi. Dacă încetezi să mai lucrezi, se opreşte şi venitul.
Cheia independenţei financiare e să ai bani care să producă alţi bani. E de dorit ca banii tăi să producă suficienţi bani, încât să nu mai fie nevoie să mai lucrezi.
 

• Lecția 2: Cumpără active, nu pasive.

Cheia e să cumperi lucruri care generează venit (assets), iar nu să cumperi lucruri care, în timp, îţi erodează sumele de bani. Nu opta nici pentru cheltuieli masive (liabilities), care-ţi consumă banii şi-ţi aduc taxe suplimentare.

Aceste lucruri par evidente. Însă cea mai înşelătoare investiţie arată ca un asset, dar în realitate este o liability.

De exemplu: să-ţi cumperi o casă ca primă investiţie. Acest punct de vedere este problematic, pentru că îi face pe oameni să-şi cumpere spaţii de care nu au nevoie în realitate. Iar o casă mai scumpă mătură lunar sume importante, sume care ar fi putut fi folosite mai profitabil altundeva, pentru a produce mai mulţi bani.

Adevăratele assets sunt acele afaceri care nu îţi solicită managementul. Cum ar fi: acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare; sau imobiliare care să genereze venit; ori proprietate intelectuală care să genereze drepturi de autor.

Gândeşte-te la fiecare dolar ca la un angajat, care lucrează neobosit zi şi noapte pentru tine, pentru a-ţi spori averea. Însă fiecare dolar pe care îl cheltui e unul care nu va mai lucra pentru tine niciodată.
 

•  Lecția 3: Minimizează taxele, folosindu-te de firme.

Desigur, după ce ai înţeles foarte bine sistemul de impozitare al ţării tale.
Ştim cu toţii că taxele diminuează averea personală, dar sunt foarte puţini aceia care se preocupă să înţeleagă cum funcţionează acest sistem, deci să facă să diminueze taxele. Modalităţile sunt multiple.

Companiile îţi permit deducerea, din baza de impozitare, a unor cheltuieli legitime care ţin de business, în loc să trebuiască să fie plătite după aplicarea impozitului, fie că e vorba de bani reinvestiţi, fie de achiziţii (cum ar fi o maşină, un telefon, un utilaj etc.). Dacă investeşti printr-o firmă, banii sunt mai puţin taxaţi decât dacă o faci pe nume propriu.

Când eşti protejat de firmă, câştigi. Corporaţiile îi ajută pe oameni să se îmbogăţească rapid. De ajuns ca ei să devină conştienţi de modul în care funcţionează sistemul de impozitare în propria ţară, şi să folosească acel cadrul legal garantat de legislaţia în vigoare.

"Riscuri şi motivaţii"
Lumea investiţiilor este suficient de riscantă, ca să nu înţeleagă oricine că e posibil să câştigi foarte mult, dar la fel de posibil este şi să pierzi totul. Numai că: aceasta e singura cale de a deveni bogat.
Dacă aşa stau lucrurile, nu înseamnă că nu trebuie riscat. Fără asumarea riscului, nu se va întâmpla nimic în viaţa ta.

Nesănătatea mentală e să faci mereu aceleaşi lucruri, şi să aştepţi să se întâmple lucruri diferite.

Aşadar, e lucru inteligent să purcezi la a-ţi schimba modul în care îţi gestionezi finanţele şi, desigur, să înveţi să-ţi asumi riscurile.

Toţi cei ce au succes financiar şi-au asumat riscul pentru a ajunge unde sunt; şi au succes tocmai pentru că îşi stăpânesc frica în faţa riscului. A-ţi asuma riscuri înseamnă să înfrunţi dezechilibre sau să nu mergi la sigur cu banii. În loc să-ţi laşi banii să zacă în cont, e mai puţin sigur, dar e consiliabil să-i investeşti în acţiuni şi obligaţiuni. Deşi acestea sunt considerate mult mai riscante decât depozitarea lor în bancă, au posibilitatea de a genera mult mai multă avere, cum e cazul acţiunilor, uneori pe perioadă chiar scurtă de timp. Dacă vrei să intri pe piaţa titlurilor de valoare, există o paletă întreagă de investiţii, ca să-ţi creşti în timp averea (de exemplu, în imobiliare etc.).

Cu cât e mai mare potenţialul de câştig, cu atât e mai mare riscul. La acţiuni, de pildă, există o mică şansă să pierzi toată investiţia. Dar dacă nu-ţi asumi riscul e foarte sigur că n-o să ai intrări mari.

Acolo unde se riscă mai mult sunt şanse de câştig mai mare.

Aşadar, strada către avuţie e lungă şi nu lipsită de pericole. Poţi întâmpina greutăţi colosale, sau poţi cădea în depresii periculoase. Singura cale e să înveţi să te ţii motivat.

Călătoria e lungă şi plină de încercări. De exemplu, când vezi că preţul acţiunilor scade, îţi poţi pierde cumpătul. Răbdarea şi capacitatea de suportabilitate trebuiesc antrenate tot timpul. Pentru a-ţi atinge obiectivul financiar, trebuie să rămâi motivat indiferent de ce rezistenţe întâmpini.

Iată trei moduri pentru a (re)găsi motivaţia:

1. Un stimul pentru motivaţie: Vizualizează şi dă glas listei cu lucruri pe care ţi le doreşti şi pe care o investiţie bună ţi le poate asigura. (De exemplu, “vreau să scap de datorii într-un an”.) Sau o listă cu cele pe care le eviţi investind. (Cum ar fi: “nu vreau să sfârşesc sărac ca părinţii mei”.) Scoate la vedere aceste liste ori de câte ori drumul spre bogăţie e mai anevoios.
2. Alt mod de a te motiva e să te plăteşti întâi pe tine, înainte de a plăti datoriile. Dacă tu te plăteşti singur, vei constata cât ai nevoie pentru tine, şi cât pentru datorii. Această metodă îţi va ascuţi şi dezvolta disciplina financiară.

3. Altă sursă este inspiraţia exterioară: Citeşte biografii ale unor oameni de incredibil succes (Warren Buffet, Donald Trump). Exemplele – mai ales dacă e vorba de contemporani sau de persoane cunoscute – îţi pot infuza o doză de optimism. E salutar.

În acest fel, vei reuşi să treci peste o serie de obstacole. Dar mai sunt şi altele...

"Obstacole mentale în faţa îmbogăţirii"
Sunt blocaje sau scheme care pot fi depăşite prin educaţie: îndoiala de sine, frica, lăcomia, vina, lenea, aroganţa.

Saltul spre bogăţie se poate face atunci când ai un mindset potrivit. Altminteri, apar frecvent blocaje sau obstacole mentale absolut păguboase.
Iată câteva din ele:

• Îndoiala de sine. În lumea reală e nevoie de mult mai mult decât de inteligenţă şi pregătire. E nevoie de îndrăzneală, de curaj, de tenacitate, care joacă un rol esenţial în succes. Când zăreşti o oportunitate, trebuie să ai curajul s-o urmăreşti. Şi să ai suficientă stimă de sine, convins că eşti persoana cea mai potrivită pentru a câştiga acel pariu.

• Frica şi lăcomia îi pot face pe oamenii ignoranţi financiar, nepregătiţi, să ia decizii iraţionale.

Toată lumea experimentează aceste două emoţii legate de bani: lăcomie – frică. Prima se experimentează dacă ai bani, când cumperi tot ce-ţi pică în mână.
A doua, când nu ai bani, îţi faci griji că banii n-o să fie niciodată îndeajuns.

Există tendinţa la oamenii ignoranţi financiar ca aceste emoţii să le dicteze luarea deciziilor.

Ai putea să investeşti surplusul; sau ai putea să cheltui totul pe case şi maşini. Emoţiile preiau controlul.

Frica. E cel mai mare obstacol în faţa reuşitei financiare. Frica de a nu pierde te face să joci safe, pierzând astfel oportunităţi cu mari avantaje şi puţine dezavantaje.

Nu uita că ratarea nu te face decât mai puternic şi mai deştept. Foloseşte orice eşec ca inspiraţie pentru a deveni un învingător.

Foloseşte acest subterfugiu pentru a minimiza costul perceput al eşecului.

Teama de a nu fi ostracizaţi îi împiedică pe oameni să aibă opinii divergente. Exemple în ceea ce priveşte finanţele: să nu ieşi din modul convenţional de concepere a şcolii şi carierei; "să ţii pasul" cu cheltuielile înnebunitoare ale vecinilor.

Vieţile noastre sunt marcate de frica dezaprobării din partea societăţii. Şefii tăi, nu tu, se îmbogăţesc de pe urma muncii tale din greu. Totuşi, încă credem şi urmăm această mantră, pentru că ne e teamă să violăm aşteptările care ne-au fost sădite în minte încă de mici. Care e rezultatul? Poate că evităm sărăcia, dar cu siguranţă nu creştem în bogăţie.

Mai bine focalizează-te pe tine şi pe ţelurile personale, indiferent de ce zic alţi oameni.

Lăcomia te îndeamnă să cheltui mai ales dacă ai o promovare la muncă şi o mărire de salariu. De exemplu, vei dori o casă mai mare; ţi se pare mai sigur, decât să cumperi acţiuni într-o companie. Totuşi, aceasta îţi va aduce o rată mai mare, facturi mai ridicate, care de fapt anulează avantajul creşterii de salariu. Iată cum frica şi lăcomia împiedică pe cei ignoranţi financiar să devină bogaţi pe termen lung.

• Vina pentru că sunt lacomi. A condamna lăcomia poate fi un fel antrenat de apărare, un fel de neajutorare deprinsă. “Nu ştiu cum să devin bogat. Deci o să cred în continuare că a deveni bogat e ceva rău, şi că e mai de preţ să nu vreau să fiu bogat. Chiar dacă în adâncul sufletului mi-aş dori să fiu”. E uşor de imaginat că părinţii care au o astfel de credinţă o transferă copiilor lor.
• Lenea. Chiar dacă nu pare, oamenii “ocupaţi” sunt deseori cei mai leneşi. Se ţin ocupaţi pentru a evita ceva ce nu vor să înfrunte.
  Luaţi în considerare pe cineva care se plânge tot timpul: “Deja muncesc enorm, şeful vrea să fac şi mai mult. N-am timp.”Aşa ratează ocazii.
• Aroganţa. Oamenii inteligenţi întâmpină cu bucurie noi idei, din moment ce aceste noi idei adaugă sinergie altor idei.

Când nu cunoşti un argument, e bine să recunoşti şi să încerci să-l înveţi. Educă-te!

Unii oameni, spre dezavantajul propriu, au alergie la a învăţa tehnici de vânzări, fără să realizeze că mare parte din lume funcţionează bazându-se pe o formă sau alta de vânzare.

Cum se pot contracara aceste emoţii?
Prin cunoaştere financiară, legată de investiţii, riscuri, datorie. Asta te va aşeza în poziţie mai bună legat de riscul financiar, chiar şi în prezenţa emoţiilor de mai sus.
 

"Educarea inteligenţei financiare"
Ne lipseşte educaţia financiară, de aceea, va trebui să ne educăm singuri. Continuă să înveţi, după ce mai întâi ţi-ai stabilit obiectivele. Învaţă zilnic!

Deşi inteligenţa financiară e vitală atât pentru prosperitate personală, cât şi pentru cea a societăţii, se preferă proliferarea ignoranţei (nu se predă). Marea majoritate se gândesc: “Ca să devii bogat, e suficient să ai talent, să fii capabil.” Dar lumea e plină de astfel de oameni, şi marea majoritate a lor sunt săraci. Ceea ce le lipseşte e inteligenţa financiară. Adică o atitudine comprehensivă a argumentelor financiare, cum ar fi contabilitatea, investiţiile, piaţa, legislaţia financiară etc.

Suntem crescuţi fără acest tip de cunoştinţe. Sistemul nostru de şcoală e astfel gândit, încât să pregătească oameni pe diverse argumente utile, dar nu pe inteleligenţa financiară. Copiilor nu li se explică ce înseamnă economisirea sau investiţia, şi, prin consecinţă, n-au minima idee de ce-ar însemna dobânda compusă. Ajung la maximum de datorii pe cardurile de credit, chiar şi liceenii.

Politicienii, de exemplu, sunt priviţi cel mai bine în societate. Dar există o explicaţie de ce majoritatea ţărilor sfârşesc cu cele mai mari datorii: politicienii nu au minimă inteligenţă financiară!

E clar că societatea ne-a lăsat fără cunoştinţe financiare; indivizii trebuie să se educe singuri.

Dezvoltă-ţi inteligenţa financiară. Continuă să înveţi!

Inteligenţa financiară permite să-ţi construieşti modalităţi creative de rezolvare a problemelor, să optezi pentru cele ce vor fi cel mai probabil valide şi apoi să ai abilitatea practică de a le pune în aplicare.

Cunoaşterea se acumulează incredibil. Nu te gândi nici la dezavantajele vârstei, nici la dificultatea procesului, ci fii hotărât să înveţi continuu. Dacă te perfecţionezi în fiecare zi 1%, asta îţi va aduce avantaje imense faţă de cineva care rămâne static. Şi cu cât reuşeşti să aplici mai repede ceea ce înveţi, cu atât mai repede se vor acumula şi veniturile.

Îţi poţi începe călătoria financiară în orice punct al vieţii tale.

Cel mai bun mod este să începi cu evaluarea financiară; pune-ţi obiective, apoi dobândeşte educaţia necesară pentru a le atinge. Dar mai întâi, uită-te cu onestitate la starea ta financiară.

Munceşte ca să şi înveţi, nu doar ca să câştigi.

De exemplu, dacă ţi-e “teamă de repingere”, lucrează la o companie de relaţionare. Chiar dacă nu primeşti cine ştie ce salariu, vei câştiga o mulţime de abilităţi de vânzare, care-ţi vor fi foarte utile în viitor. Caută job-uri care-ţi cultivă abilităţile de care ai nevoie. Îţi îmbunătăţeşti inteligenţa financiară, dobândeşti abilităţi şi încredere în tine.

Alege-ţi un job care-ţi extinde abilităţile în domeniu sau te învaţă să faci bani. Altfel, orice job îţi iei, n-o să-ţi garanteze libertatea financiară.

Îmbunătăţirea educaţiei financiare în timpul liber (cărţi, cursuri, legături cu experţi etc.) e importantă. E şansă mare să devii bogat, într-o zi.

Şi nu uita dimensiunea umană a finanţei. Dacă tu reuşeşti să înveţi, ajută-i şi pe alţii în aceeaşi direcţie, cu sinceritate şi generozitate.

Hrăneşte "principiul reciprocităţii": orice dai îţi vine înapoi; dacă vrei vânzări, ajută pe cineva să vândă ceva.

Dacă ai ajuns bogat, ajută-i şi pe alţii să străbată drumul parcurs de tine. (Exemplul lui Kiyosaki vorbeşte de la sine.)

"Tată sărac – tată bogat"
Tatăl sărac reprezintă viziunea tradiţională asupra muncii şi banilor; tatăl bogat, pe cea actuală, noul trend.

Ar fi sugestiv un dialog între “tatăl sărac” şi “tatăl bogat”, care arată de fapt o schimbare de paradigmă ce marchează epoca noastră:

Tatăl sărac – reprezintă viziunea tradiţională asupra muncii şi banilor: termini şcoala, îţi găseşti un loc de muncă bun, avansezi pas cu pas, preţuieşti stabilitatea în defavoarea independenţei, îţi cumperi o casă şi cheltui bani fără un plan pe termen lung. E un clişeu.

Marea majoritate a părinţilor aparţin acestui model de gândire, pe care îl transmit apoi copiilor. Viziunea tradiţională era funcţională pentru secolul trecut în care creşterea şi angajarea pe zeci de ani arătau că stabilitatea este o strategie viabilă.

Astăzi pensiile foarte rar sunt garantate; siguranţa job-ului la un angajator local este rară; pregătirea profesională şi succesul academic nu mai sunt garanţii ale siguranţei.

Tatăl bogat – reprezintă o viziune care pe atunci contrarià – munceşte pentru un salariu dacă trebuie, dar ţinteşte spre independenţă financiară. Fă astfel încât banii pe care-i ai să genereze alţi bani. Şi asumă-ţi riscuri calculate, însă cu îndrăzneală.

Iată câteva replici dintr-un posibil dialog dintre Tatăl Sărac (TS) şi Tatăl Bogat (TB) (cu citate din carte):
— TS: Joacă sigur, nu-ţi asuma riscuri financiare!
— TB: Învaţă să administrezi riscul!

— TS: Casa noastră e cea mai mare investiţie şi cel mai mare asset!
— TB: Casa noastră e o liability şi nu ar trebui să fie cea mai mare investiţie a noastră!

— TS: Găseste-ţi un loc de muncă bun!
— TB: Crează locuri de muncă!

— TS: Nu voi fi niciodată bogat!
— TB: Indiferent de câţi bani am, sunt un om bogat. E o diferenţă între a fi falimentar şi a fi sărac. Prima e temporară, a doua eternă!

— TS: Lucrează pentru bani!
— TB: Fă ca banii să lucreze pentru tine!

— TS: Siguranţa e cea mai importantă!
— TB: Învăţarea e cea mai importantă!
 

Alegerea e în mâna ta! Alege să fii bogat! Fă din viaţa ta o noutate absolută, care să te surprindă şi pe tine!

Mesajul principal al cărţii

Ţinteşte spre independenţa financiară; fă astfel încât banii pe care-i ai să genereze alţi bani; şi asumă-ţi riscuri calculate, însă cu îndrăzneală.

Un sfat practic

• Îmbrăţişază-ţi, respectă-ţi şi hrăneşteţi propria inteligenţă în fiecare zi.
• Asumă-ţi responsabilitatea pentru viitorul tău financiar, învaţă să investeşti.
• Nu-ţi cumpăra o casă în rate, la prima mărire de salariu.
• Un dolar cheltuit e ca un soldat ce a ieşit din slujba ta.